consolează-mă.

Decembrie 5, 2008 at 3:22 (Uneori)

speranţa moare doar atunci când ţi-o ucizi singur.

– hai, bate-mă pe umăr stângaci, de parcă ai avea degete de sârmă şi spune-mi there, there, o să treacă, o să uiţi, o să fie bine. de-asta scriu blogul ăsta. pentru că nimeni nu vrea să asculte până la capăt, pentru că nimeni nu are răbdare, pentru că fiecare e ocupat numai cu el însuşi.

– de parcă tu ai fi altruismul întruchipat.

– ştiu, cer prea mult de la oameni. dar şi ei se aşteaptă la prea mult de la mine. sunt convinşi că eu sunt de piatră sau ceva şi că o să îndur totul până la sfârşitul timpului.

– nu te consolează nimeni dacă nu are un interes. prietenia se plăteşte. totul e de vânzare. atât de mulţi oameni îmi provoacă scârbă. se vând pe atât de puţin… pe speranţa unei ocazii din viitor în care vor obţine, poate, ceva la schimb.

– aş vrea să fiu la fel de cinică, dar mă doare totul.

– asta pentru că n-ai suferit destul. n-ai cerşit compasiune de suficient de multe ori ca să-ţi dai seama că nimeni nu vrea să ţi-o ofere. dacă a fost cineva acolo vreodată să te sprijine a fost pentru că întâmplător avea ceva de câştigat, dar asta nu înseamnă că există într-adevăr suflete nobile în lume.

– îmi aleargă voci în cap…mai toarnă-mi vin…e atât de bine să te înşeli că o să uiţi…încă o gură şi totul va fi uitat…

şi te trezeşti apoi mai mizerabil decât atunci când ai început, în braţele nu ştiu cui, gândindu-te „încă unul care pretinde că îi pasă de-adevărat, fără nici un motiv ascuns… cine ştie ce speră…poate chiar vrea să mă revadă…ce naiv…”

31 comentarii

  1. KeenBur said,

    Ti-am descoperit blogul ieri, si.. totul se muleaza atat de bine pe gustul meu. Ma regasesc, poate nu atat in intamplarile tale, cat in trairile, si in concluziile pe care le tragi.
    Am si eu un blog, nascut din aceeasi problema „pentru că nimeni nu vrea să asculte până la capăt”, insa eu deja mi-am pierdut rabdarea de a mai scrie; simt tensiune pana in varful degetelor atunci cand vreau sa-mi „vars” amarul de cuvinte ce-mi inclesteaza zi de zi creierul, si nu ma pot detensiona tastand, ba chiar dimpotriva, asta pare sa ma agite si mai mult, caci dorinta este mare: de a scrie cat mai multe cuvinte, in cateva secunde; parca pana si gandurile au luat-o razna. Blogul meu, rugineste pe zi ce trece, este prafuit si amortit;de ce? Pt. ca, pana si dorinta mea de a-mi asterne gandurile pe pagini virtuale, m-a parasit…
    Sa ai un sfarsit de saptamana minunat!

  2. 2nash said,

    Eu nu te inteleg nici pe tine nici pe KeenBur. Cine va pune sa va tot aduceti aminte de ce a fost de parca s-ar putea repara ceva sau schimba oamenii cu care te intalnesti/te ve intalni si care te ranesc/te vor rani? Cu nimic. Ati auzit de fraza „trebuie sa te simti bine cu tine insuti”? Voua va place sa NU va simtiti bine cu voi insiva sau va simtiti bine cu statutul de victima. Well, eu nu va acord acest statut.
    Wake up !!! fie de-ar fi nevoie sa fiti scosi in suturi din starea asta, de-aici pana la marginea blogosferei…

  3. catalinar said,

    suflete nobile=cei care se intamniteaza in durerea altora si plang cu ei??????????????????????????????????????

  4. KeenBur said,

    2nash … se pare ca n-ai inteles postul ei. Nicidecum nu este vorba de victimizare. Si, am recitit si eu postul (gandindu-ma ca poate-s prea aiurita, si am pierdut lucrurile pe care tu le mentionezi), si chiar nu am gasit nicio idee, macar conexa, cu ceea ce ai afirmat tu „ca nu se simte bine cu ea insusi”. Ea doar trage niste concluzii, si oamenii care spun ceva, de cele mai multe ori, nu au nevoie de sfaturi, ci doar de a fi ascultati.. E parerea ta, si ti-o respect, ca si mine ai dreptul la replica, si nu este obligatoriu sa fii de acord cu ea/noi.
    Sa ai un sfarsit de saptamana minunat, iti doresc!

  5. casargoz said,

    N-o sa treaca niciodată, WTF. Şi nici nu o să fie bine.Nici nu sa te bat pe umar. Pentru ca …. WTF este o limita de dincolo de a fi ocupat, o limita de care am trecut astazi.
    Altruism? si de finitia era who the f+++ is care?
    *ei se aşteaptă la prea mult de la mine. sunt convinşi că eu sunt de piatră sau ceva şi că o să îndur totul până la sfârşitul timpului.*
    Poti sa crezi sau nu ei nu sunt interesati din ce esti facuta, dar poti sa fii convinsa ca ei au credinta ca se afla ceva dincolo de sfarsitul timpului iar tu trebuie sa fii acolo.
    Bine ai venit in etapa a treia spre raiul workalchoolicilor.
    *prietenia nu se plateste, pur si simplu nu exista live witj it.
    *- aş vrea să fiu la fel de cinică, dar mă doare totul. SHARE!
    *asta nu înseamnă că există într-adevăr suflete nobile în lume. De ce sa ai compasiune pentru cineva care este in acelasi deep shit?
    *vin si vocile vin imediat, interes si compasiune, Dink or Die foreever, asta da altruism, eroii nostrii, cei de la Drink or Die, si vocile incep sa-mi sunr si mie in cap: Fallout!

  6. ieseanul suparat said,

    Inca te mai lamentezi? Nu-ti dai seama ca Tu esti problema dar si solutia in acelasi timp?

  7. doinash said,

    KeenBur, nici nu ma asteptam sa fii de aceeasi parere cu mine…

  8. ce-simti said,

    Într-o singurătate deplină, după ce toţi oaspeţii au plecat veseli, am rămas singură într-o rouă de sânge. Au plecat cu toţi, luând cu ei veselia artificială lăsându-mă cu o rană deschisă, sângerând şi mai tare. M-aţi consolat din complezenţă cu ce va venit în minte în acel moment, m-aţi bătut pe umăr cu mâini stângace… Pentru câteva clipe a părut că vă pasă, dar eu nu am nevoie de câteva cuvinte, ştiu că nu o sa fie bine cel puţin încă o perioadă de aici înainte. Am nevoie de un amic care să înţeleagă asta, să mă asculte, să spună puţine şi să ma ţină în braţe, până trece. De asta am nevoie acum, dar se pare ca atunci când eşti slab lumea se depărtează de tine, si tu trebuie sa faci primul pas pentru a te ridica. Fuck, de ce trebuie să fie aşa, de ce nu vine ajutorul atunci când ai nevoie de el.

    Asta am citit eu, tu poate ai scris altceva……..

    Trăirile tale te-au depărtat de cotidian şi cotidianul nu te poate înţelege, de aceea mi-e un pic silă de sfaturile si disputele din comment-uri. Poate că totusi oamenii au trăit asta cândva, şi li se pare ca la aceeasi intensitate cu tine, şi mai cred că soluţia care a functionat pentru ei va functiona si pentru tine – orgoliu: soluţia mea e soluţia bună pentru oricine. Daca nu au trăit asa ceva, atunci e normal, fiindcă nu înţeleg nimic.

    Oricum, nu cred că poţi da sfaturi la o situaţie pe care o înţelegi, sau mai bine spus ti-o închipui dintr-un blog. Ar trebui sa fii mult mai aproape de persoana în cauză ca să poţi face asta. Ar trebui să înţelegi mai mult.

    Eloa ai îmbraţisarea mea, ai grijă de tine.

  9. doinash said,

    @Ce-simti: nu te opreste nimeni sa iei blogul acesta la citit si sa realizezi ca genul asta de articole se repeta iar si iar. Uneori vine timpul sa te mai si opresti si sa iesi din bucla. Cam in momentul ala iti trebuie un sut zdravan undeva, ca sa te scoata de pe traiectorie. N-ai decat sa o imbratisezi cat vrei, n-o sa-i schimbi decat acceleratia, nu si traiectoria…

  10. ce-simti said,

    @doinas: daca am stat si am privit mai bine commenturile mi-am dat seama ca toate vor sa vina in ajutor, doar ca oamenii sunt atat de diferiţi. Inteleg punctul tau de vedere. Pari a fi un tip dintr-o bucată şi apreciez asta. Daca s-ar putea pune în practica schimbarea asta de traiectorie cred ca Eloa ar fi prima care ti-ar multumi.

    Am fost prea dur in exprimare in commentul anterior, fiecare are dreptul sa-si exprime parerea, iar adevarul nu e la mine in mod cert. Probabil ca adevarul e o medie intre toate parerile.

    Parerea mea e că nu avem destule date ca sa dam reţete, iar in bolile de suflet trebuie o anumita apropiere ca sa poti sa ajuti persoana in cauză. Eloa foloseste blogul ca pe un amic virtual, ca pe o tigara fumata in singuratate. Ne vorbeste din suflet, ca si cum am intelege totul, dar sunt convins ca nu intelegem totul, si trebuie sa tinem cont de asta.

  11. Anda said,

    „Sunt incapabilă să uit ceva ce pentru mine nu s-a terminat”…fraza asta mi-a atras atentia acum cand ti-am rasfoit prima data blogul…perfect adevarat si sunt de acord cu multe din cele scrise de tine, din pacate…Am scris si eu recent un post intitulat chiar „De ce urasc barbatii”. Habar n-aveam de blogul tau atunci. Arunca o privire cand ai timp. In rest…poate ar trebui sa ne spunem des, dar des de tot, next one😦

  12. lordtyk said,

    intrebare: de ce iubesti barbatii (altfel nu ai suferi atata)? privind motivele urii si generalizand nu ai avea niciun motiv, deci esti schizofrenica? si toti incearca sa te inteleaga sau sa-si dea cu parerea… you are a hit!:) bravo. ash vrea sa te vad in realitate cum esti, sangerezi? sau razi pe infundate trecand de la o parere la alta? chiar mi-ar face placere, sa zicem, dupa vreo 10 ani de bloguiala plangacioasa si hmmm… (exista vreun cuvant antonim la misoginism?? – uite ca exista cica-i misandrie:)), deci sa te vad dupa 10 ani ca raspunzi sincer si direct daca esti fake (artista desavarsita) sau chiar ai o boala grea? mersi frumos…

  13. nick said,

    stiu ca am zis ca nu o sa fiu rau… promit sa fie ultima data: dar ce puii mei aveti voi in cap? in afara de craniu?
    😀

  14. mihai said,

    cu parere de rau, trebuie sa recunosc ca toti cei care te ajuta sau iti sunt aproape atunci cand ai nevoie, o fac in ideea in care vor avea ceva de castigat.
    iti dau dreptate, ca nu am incotro.
    aici ne-a adus superficialitatea din ultimele decenii, tot mai accentuata pe masura ce ne apropiem de prezent. aici sunt roadele educatiei actuale oferite de societate.
    unii dintre noi ( oamenii, in general) s-au nascut prea tarziu.
    succes iti doresc si nu iti mai bate capul…e prea tarziu.

  15. spyked said,

    nu te consolează nimeni dacă nu are un interes. prietenia se plăteşte. totul e de vânzare.

    Toţi au un interes, sau mai multe. Care ar mai fi sensul dacă nu ar avea? Zici că nu ştiai asta până acum? Dacă da, nu te cred.

    Presupun că o persoană care îşi cunoaşte interesul e în stare să facă o afacere profitabilă pentru ambele (sau toate trei, patru etc.) părţi. Adică un şmen. Viaţa n-o fi ea ca în basme, dar nici departe nu-i. Mai toate personajele de acolo o dau în bară, poate-poate învăţăm şi noi ceva. Dar noi nu şi nu.

    Intuiesc o eroare de logică, undeva, adânc ascunsă în post-ul ăsta. Da’ n-am cum să fac o demonstraţie riguroasă a (non)existenţei ei până la anul, că sunt în vacanţă.

    […] dacă a fost cineva acolo vreodată să te sprijine a fost pentru că întâmplător avea ceva de câştigat, dar asta nu înseamnă că există într-adevăr suflete nobile în lume.

    Ai dreptate, nu înseamnă că există. Dar asta nu înseamnă nici că musai nu există (cam la fel ca bosonul Higgs la ora asta). Până la urmă, scopul tău în viaţă e să întâlneşti oameni nobili? Cum ar fi dacă oamenii ăştia nobili, cum îi numeşti tu, te-ar dezamăgi doar prin ceea ce sunt? Asta mi-a adus aminte de zicala aia: „munca îl înnobilează pe om, dar nici lenea n-a omorât pe nimeni”.

  16. Invizibil said,

    te inseli … sunt si oameni care sunt dispusi sa fie sprijin chiar si la necunoscuti .. daca nu ai avut tu norocul sa intalnesti inca astfel de persoane a alta poveste.
    adevarat in ziua de azi majoritatea nu au decat interese personale si sunt indiferenti in multe chestii .. insa nu toti sunt roboti sa stii , mai sunt si cu adevarat oameni in ziua de astazi pe care poti sa contezi neconditionat … persoane poate te pot intelege mai bine decat altele care le consideri apropriate

  17. palconi said,

    La multi ani🙂

  18. bubu said,

    Blogul tau este genial,jur:|
    astia care te critica sunt niste imbecili cu acte in regula.

    Ai blog ca sa iti exprimi parerea despre ce te deranjeaza : idiotenia barbatilor(in general). Nu inteleg de ce nu dorm unii noaptea ca scrii tu ce scrii aici.Romania e o tara de cretini in general.:|Hai sa facem bloguri in care sa scriticam alte bloguri:|.Dobitoci!

    Pe o scara de la 1 la 10 ai 11 din partea mea;)

  19. I don't belong here said,

    Viata e o jungla si supravietuiesc doar cei puternici. Si ei au insa uneori nevoie de un sprijin pentru a putea merge mai departe. Nu inseamna ca sunt plangaciosi ci ca incearca sa inteleaga ce li se intampla pt a putea merge mai departe

  20. ce-simti said,

    Îmi plac posturile lui Eloa. Nu prea vede lumea că ea de fapt nu ţine partea femeilor sau a bărbaţilor – critică şi laudă deopotrivă. E real ce povesteşte ea. Totuşi, povestind din perspectiva unei femei şi având un titlu de blog cu un sens metaforic subtil, mereu e privită cu vrăjmăşie de cei care scriu comentarii. Acum când ne-a dezvăluit latura ei mai puţin „dură”, care de altfel nu e deloc o surpriză dacă ai citit blogul complementar http://cautoamenidestepti.blogspot.com/, lumea a ripostat normal – cu o plăcere subită de a vedea pe cineva mai slab ca tine şi de a te putea simţi important prin comparaţie.

  21. ce-simti said,

    Fraţilor, nu ajungem nicăieri cu discuţia asta!

    Le înţeleg pe domnişoarele care afirmă că bărbaţii sunt nişte porci. Am fost şi eu de câteva ori în situaţia asta şi mi-am zis, stai mai baiete, că fetele astea chiar au dreptate, uite ce naşpa ai fost. Însă problema e că fac afirmaţia asta la modul general, când şi ele ştiu că nu e adevărat. Probabil se gandesc doar la fazele naspa, în acel moment. Hai să le iertăm.

    Îi înţeleg foarte bine şi pe băieţii care îşi ies din fire când aud acea afirmaţie, chiar dacă ştiu că în parte este adevărată. E frustrant ca cineva să nu-ţi recunoască nicio calitate, pe nedrept. Şi chiar şi femeile greşesc şi rănesc – foarte mulţi bărbaţi ştiu asta.

    Dar totuşi avem nevoie unii de alţii, asta nu cred că o neagă cineva. Şi ne rănim şi ne iubim, între timp facem dragoste, ne certăm, ne e dor unii de alţii, ne impunem să uităm, luptăm ca să înviem ce a fost, trăim, imbătrânim şi ….

    Deci totuşi, ce greşim unii faţă de ceilalţi? De ce ne vedem uneori ca două specii diferite? Ea spune că el uită să îi aducă flori, să vină acasă la timp, să o ceară în căsătorie. El spune că se plictiseşte. Noroc (sau ghinion) cu sexul, pe care îl apreciem deopotrivă, doar că fetele sunt mai finuţe şi nu vorbesc despre asta. Ok, situaţia de mai sus e fictivă şi excepţională, dar multe relaţii se apropie. Deci, ce greşim? E clar că se fac greşeli de ambele părţi.

  22. Minos said,

    uite o consolare mai cinica decat o cafea decofeinizata fara sare dupa o betie cu apa rece: la un moment dat se vor termina barbatii, si nu va a vea cine sa te faca sa sufere.
    am spus ca e doar cinica, nu si persiflatoare.

  23. alexandra said,

    Deci been there, done that…postul asta trece deja de limita barbat-femeie…nu mai e ideea cu barbatii sunt porci si magari ci ideea e ca toti avem nevoie de sprijin din partea cuiva..Se vorbeste despre apropiere si relatii interumane..asta am uitat noi sa facem…

  24. Teo said,

    Ce aveti cu barbatii ? Oare barbatii sunt cea mai urata specie de pe Terra? ” barbatii sunt porci si magari ” ? „Dc uram barbatii” ? Fratilor ar trebuii sa ne strangem bagajele sa fugim pe Luna si sa lasam femeile sa traiasca in liniste si pace … De ce majoritatea femeilor vad in felul asta barbatii ?
    O sa ajungem toti sa ne uitam cu ura unii la altii ?
    Si ca mi-am spus ‘pasu’ ma alatur voua celor care cred ca nimic pe lumea nu mai e „gratis”, totul se cumpara, de la o bere…pana la prieteni… Si acum ce sa facem ? Sa ne izolam si sa ne pese doar de noi, sa fim si noi ca restul? Nu cred ca este o solutie…eu inca mai cred in partea buna a oamenilor, cea pe care toti incercam sa o ascundem si sa o ‘ferim’ de lume, pentru a nu parea slabi…
    Cu respect !

  25. Marylina said,

    superficialitatea domneste, materialul domneste… dar sa stii ca sunt si exceptii, peste tot sunt, cauta-le bine, nu generaliza pentru ca e sinucidere pe puncte, in trepte de lumina descendente … invata sa iti pastrezi mereu o doza de egoism, invata sa o cantaresti rational, invata sa iubesti dar sa arati cat si cand trebuie … restu e derizoriu .

  26. ralukpsk said,

    cat de bine vezi si expui in cuvinte adevarul care inconjoara pe fiecare din noi…nu mai poti avea incredere nici in propria umbra si e dezamagitor sa mai crezi in prietenie si loialitate…totusi ….din fericire….oricat de mare ar fi riscul…inca mai credem in ceva frumos si inca mai visam ca va mai iesi ceva bun din societatea noastra..

  27. alin said,

    ce ai scris tu e foarte adevarat. nu de mult timp am trecut si eu printr_o situatie din asta si inca o data viata mi-a dat de inteles ca oamenii isi ating scopurile ………….si atat. din pacate acest lucru imi taie de multe ori pofta de viata, dar ma consolez inca o data cu ideea ca maine va fi mai bine. inca o data felicitarile mele.

  28. calin said,

    totul se leaga..
    „O palma prieteneasca pe spate…nu e la mare distanta de un sut in fund……iar un sut in fund e un pas inainte.„

  29. ioana said,

    itaintme, aaah ce dor mi-a fost de tine….

  30. iclean said,

    si femeile si barbatii sunt minunati daor ca trebuie sa ne gasim unii pe altii

  31. coma said,

    felicitari, frumos post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: