Fumez pasiv
Fumez pasiv de dragul discuţiei. Îţi inhalez fumul şi vorbele. Una câte una. Sunt pe deplin sedusă de tot ce îmi spui. Ar trebui să vorbim la telefon ca să reuşesc să mă concentrez la ce zici. Eşti prea frumos. Parcă ai fi desenat. Cine ţi-a dat voie să cobori din foaie şi să umbli aşa prin lume fără să laşi pe cineva să te picteze mai întâi şi apoi să te pună într-o ramă, ca să ne bucurăm cu toţii de înfăţişarea ta? Şi Gioconda e prizonieră într-un muzeu, de ce ai face tu excepţie de la regulă?
Ai ochii prea mari. Şi de ce sunt de sticlă? Şi când suntem afară, de ce nu ţi-i piteşti de soare? Nu ştii că prind în ei toată lumina şi apoi o reflectă înţepătoare, ca-ntr-o oglindă în jur?
Ai buzele prea egale. Nimeni nu are gura aşa ispititoare ca tine. Şi apoi vorbele, vorbele care curg printre ele, de ce nu eşti idiot? Ar fi totul mult mai simplu…vraja s-ar destrăma, oglinda s-ar face ţăndări, iar tu ai fi de fapt uman şi banal. Dar până o să reuşesc să-ţi găsesc măcar un defect, va trebui să mă lupt cu magnetul care nu-mi permite să-mi dezlipesc ochii de tine. Hai, mai ia o ţigară. Îmi place să văd cum ia foc când o strângi între buze.
Helena a zis,
mai 8, 2009 la 10:20
cool,
Ada a zis,
mai 8, 2009 la 12:08
“Şi apoi vorbele, vorbele care curg printre ele, de ce nu eşti idiot? Ar fi totul mult mai simplu…vraja s-ar destrăma, oglinda s-ar face ţăndări, iar tu ai fi de fapt uman şi banal.”
Cu siguranta totul ar fi mult mai simplu… :-<
Crash a zis,
mai 8, 2009 la 16:57
SUNT uman si banal. Dar tu esti vrajita si vezi ce-ti dicteaza inima sa vezi. N-am nimic neobisnuit si cuvintele mele nu sunt mai mult decat vorbarie goala. Ochii mei nu sunt de sticla si nu reflecta inteligenta, nici buzele mele nu sunt perfecte. E drept ca sunt scos dintr-o foaie ingalbenita de timp, dar sunt modelul standard. Cine m-a desenat pe mine i-a desenat si e ceilalti. Inca nu ti-ai dat seama. Ma ursti de fapt pentru ceea ce sunt in esenta. Pentru ce ti-am facut de mii de ani. Pentru fiecare dezamagire si pentru fiecare lacrima care nu-ti mai curge acum pe obraji.
Te minti de fiecare data cu si mai multa convingere ca sunt cel pe care l-ai privi si l-ai asculta toata viata. De fapt visezi la mine cel care nu exist. Sunt o himera pe care singura ai creat-o si la care esti constienta ca nu vei ajunge niciodata.
Cu fiecare viata pe care o traiesti ma urasti tot mai tare. Dar in fiecare viata pe care o traiesti ma vrei tot mai mult. Si-ti dai seama la sfarsit ca sunt doar o alta enorma dezamagire. Dupa alte vene taiate, dupa alta sinucidere, te resetezi si ma cauti mai departe, ma gasesti si te minti din nou. Si totul dureaza la nesfarsit. E un interminabil ciclu de abisuri ale deznadejdi si ale dragostei tale. Nu va fi niciodata altfel. Pt ca fericirea nu exista aici, in viata asta. Ea e ceva la care nu vei ajunge niciodata!
Crash a zis,
mai 8, 2009 la 17:02
Ah, iti dadusem replica, dar wordpress-ul nu m-a lasat. Asa ca m-am gandit sa-ti raspund printr-un post.
Nume a zis,
mai 8, 2009 la 22:02
Ma surprind spunand celor din jur ceea ce vor sa auda. Nici nu mai sint foarte atent la asta.
Incerc sa spun celor din jur ceea ce cred ca ar avea nevoie sa le spun. Sper ca reusesc sa fac asta, sper ca nu gresesc. Sint mai linistit de la o vreme pentru ca am ajuns sa cred ca de fapt nici nu conteaza. Nu poti sa spui sau faci prea mult.
Sint totusi si situatii cand refuzi, nu poti accepta. Atunci imi aprind o tigara.
Tu nu ai observat asta ?
daianara a zis,
mai 10, 2009 la 21:48
Nu fumez. Dar de cand cu el, am inceput sa tresar la fiecare tigara aprinsa. Incep sa fiu atenta la gesturi, la maini, la rotocoale care ies printre buze si la ochii intredeschisi dupa ce au tras primul fum. Note to self: silly girl, get over it already.
j'adore a zis,
mai 11, 2009 la 9:17
Aproape-mi pare rau ca eu nu fumez … Dar o face el. Niciodata nu am dat atentie acestui gest … Chiar in momentul in care-ti scriu, mi-e dor sa-l vad cum isi aprinde o tigare. Barbatii astia, daca sunt barbatzii potriviti sunt … PERFECTI!
alex a zis,
mai 15, 2009 la 22:04
uite, am si eu o intreabare offtopc- poate si faci un post despre asta-cum dozezi nesimtirea in relatie pentru ca sa existe echilibrul? si ma refer ca fata, pentru ca barbatii e clar ca sunt nesimtiti prin definitie. eu zau ca am ajuns in ultima vreme sa cred ca a fii calma si intelegatoare incercand sa-i explici de ce a fost aiurea ce a facut in loc sa fii nesimtita, nu e decizia corecta. e santatos pentru relatie sa te cobori si tu la nivelul lui? ori e mai bine sa fii matura si sa astepti mult timo pana cand va intelege vorbele tale? vreau sa adaug ca nu vorbesc doar in numele meu ci si in numele prietenelor cu care am vorbit despre subiectul asta…
Un barbat terminat a zis,
septembrie 20, 2009 la 23:56
“Dar până o să reuşesc să-ţi găsesc măcar un defect, va trebui să mă lupt cu magnetul care nu-mi permite să-mi dezlipesc ochii de tine.”
Vedeti de ce urati barbatii? Ca le cautati defectele.
V-am pupat :*