Pentru că mi-e silă
Hai acasă. M-am plictisit. Nu înţeleg de ce. Nu mai înţeleg de ce. Nu mai înţeleg nimic. Hai acasă la noi. Cândva toate aveau sens, acum nu mai înţeleg nimic. Sunt un ceasornic vechi, deci obosit şi mi-e rău. tic tic. Vreau să ţâr, dar eu nu mai ţâr de mult. tic tic încontinuu. m-am plictisit şi mi-e rău şi simt aşa că o să leşin, dar e un tic tic care mă menţine în ritm încontinuu. Cândva era logic, toate tic-urile mergeau undeva. Câdva aveam un scop. Acuma tic tic tic şi degeaba. Nu mai văd capătul. Nu mai aud momentul în care o să fac ţâr şi o să mă trezesc.
lamya777 a zis,
octombrie 9, 2007 at 9:37
nu, nu este faptul ca tu nu mai tar, ci ca nu este cineva care sa faca asta, cineva care sa seteze ceasornicul sa taraie, cineva pe care sa trezesti dimineata si cineva care sa te puna sa dormi seara…totul este destul de complicat si totodata simplu, trebuie sa gasesti pe cineva care sa vrea sa il trezesti..never loose hope, i try to do that, chiar daca este infernal de greu…
Sky-Hunter a zis,
octombrie 9, 2007 at 12:44
Bine ai venit in clubul bloggerilor silosi. Si daca tzie Nu tzi s-a facut sila de jocul asta deja consumat, mie mi s-a facut sila de toti - de voi, de oricine.
magdici a zis,
octombrie 9, 2007 at 13:06
Candva! Logic ca totul era mai simplu candva, era alb sau negru; trebuia doar sa iei 10 la fizica si sa iti face tema la matematica; trebuia sa intri la liceu, apoi la facultate, apoi mai tarziu sa iei licenta; toate scopurile erau simplu de definit. Tot ce voiai de la baiatul care iti placea era un suc si un film si atunci stiai clar ca te iubeste
Acum, suntem in lumea oamenilor mari; e gri al dracu si nu mai e deloc usor sa iti gasesti tar-ul de care spui tu. (Eu cel putin exact asa m-am simtit dupa ce am terminat facultatea si s-a dus si euforia de moment: “Now what?” )
Ei bine, now it’s up to you. Nu iti mai impune nimeni scopurile, tu tre’ sa incepi sa decizi cand sa tarai. Nu-ti place jobul, il schimbi, nu-ti place seful, pleci, ai langa tine un porc, ii dai papucii; stii ca poti. Daca nu acum, cand dracu’?
dadatroll a zis,
octombrie 9, 2007 at 16:33
Asa
adelix a zis,
octombrie 9, 2007 at 22:38
Toti avem perioade mai bune si mai rele,toti vrem sa ne dam batuti…in anumite momente chiar nu mai puteam,simtitm ca e finalul,gata!Si tot noi singuri ne vom ridica si o sa ne uitam in urma si o sa zicem….era un fleac.
E si toamna si de aia nu mai facem tar.Sa vina primavara si sa vedeti cum toti vom face tarrrrrrrrrrrrrrrrr!
dadatroll a zis,
octombrie 10, 2007 at 21:50
Toti avem perioade, adelix, dar mai ales femeile.
Anonimu' a zis,
octombrie 11, 2007 at 10:51
dramatizezi prea mult , daca ar fi toate bune si frumoase la un moment dat ar fi prea simplu.
De aceea e frumos cand totul e complex si dur , altfel numai simti ca traiesti.
Sky-Hunter a zis,
octombrie 11, 2007 at 13:25
Au trecut 2 zile si starea mea de sila s-a dus. Am redevenit idealist si tolerant. Vin acasa. Mi-e dor de tine si abia astept sa te vad. O sa iau o st. de vin alb, chiar daca nu sarbatorim nimic, vreau sa ingropam orice teribilism dintre noi doi. Vreau sa te tzin in bratze asta seara.
casargoz a zis,
octombrie 11, 2007 at 21:25
Tic tic e la inceput, cand esti un ceasornic mic si’ndrgostit, drang drang e ceasul rau cel plictisit.
Tic tic -ul mic si obosit ramane la un moment dat tic. Doar tic, atat si nimic. Deci nu tic tic ci numai tic.
morbo a zis,
octombrie 12, 2007 at 21:35
you’re the golden she-god of blogs eloa! please write some more!