Why do we hate the men we love?
crash said,
@eloa: Problema ar fi ca inca il mai iubesti si incerci sa te autosugestionezi ca il urasti.
De ce ajungem să-i urâm la sfârşit pe cei pe care pretindem că-i iubim?
-
comentarii recente
alex marius on Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu… Vanghelie - Amintiri… on De ce mă fascinează bărbaţii… meee on De ce mă fascinează bărbaţii… Daniel on Don’t we all love m… Maria on N-am timp de tine! Visits
gORE a zis,
aprilie 10, 2007 la 20:09
De ce nu, in definitiv ura e mai puternica decat dragostea. Interesant e ca apare numai cand dragostea e unidirectionala.
Magheru a zis,
aprilie 10, 2007 la 20:34
Pentru ca intensitatea unui sentiment e foarte greu de controlat, astfel ca nu ramane de schimbat decat directia.
stefantalpalaru a zis,
aprilie 10, 2007 la 20:43
Pentru că nu e iubire ci instinct sexual şi imaginaţie.
Sobolan Mort a zis,
aprilie 10, 2007 la 20:44
Imagineaza-ti un cerc.
Semicercul din stanga e iubirea. Semicercul din dreapta e ura.
Semicercul de jos inseamna “putin”. Semicercul de sus inseamna “mult”.
Intre a iubi putin si a uri putin e o punct, sau o linie subtire. O despartire la inceputul unei relatii inseamna putina frustrare, putine amintiri, putina ura.
Intre a iubi mult si a uri mult e, la fel, o linie subtire. O despartire cand iubesti inseamna sa treci linia, fara a te putea intoarce. Iti poti da seama ca iubesti mult atunci cand esti capabil(a) sa urasti mult.
Sir Alex Ice a zis,
aprilie 10, 2007 la 21:29
Pentru ca am pretins.
Nyx a zis,
aprilie 10, 2007 la 21:55
Pentru ca a te indragosti e o chestie tare kamikaze – si cand te hotarasti sa te arunci, si vezi ca te dai cu botul de asfalt, desi ti se promisese ca vei fi asteptat[a] in bratele persoanei iubite … fara sa vrei treci de la dragoste la ura. Uneori e doar furie, uneori e doar scarba … eu una am simtit si simt … ura.
rashela a zis,
aprilie 10, 2007 la 21:59
pentru ca avem asteptari
altul a zis,
aprilie 10, 2007 la 22:19
pentru ca incercati sa schimbati barbatii sa corespunda asteptarilor voastre. pentru ca ati avea nevoie de “un barbat cu suflet de femeie” care sa va inteleaga. pentru ca sunteti ca in bancul care se termina cu “acest etaj exista doar pentru a demonstra ca o femeie nu poate fi multumita” (daca nu il stiti, il scriu pe tot)
Woland a zis,
aprilie 10, 2007 la 22:48
pentru ca linia e subtire
briciu a zis,
aprilie 10, 2007 la 22:54
pentru ca ziua urmatoare sa avem o replica pregatita. pentru clipa in care ne vom uita in oglinda si vom auzi: si tu, tu ce-ai facut ?
Marcus Vibius Hortulanus a zis,
aprilie 10, 2007 la 23:03
De ce ajungem să-i urâm la sfârşit pe cei pe care pretindem că-i iubim?”
Tocmai fiindcă doar pretindem că-i iubim. Fiindcă spunem că-i “iubim” doar când suntem sub influenţa dopaminei; când aceasta, din diverse motive care poate ţin de neîmplinirea viselor din copilărie, încetează a mai fi produsă şi găsim altceva “mai bun”, ne dăm seama că nu iubim. Iar de urât, urâm dacă suntem persoane sentimentale, adică dacă ne conducem mai mult după instinctele de moment, după reflexele înscrise de mii de ani în codul noastru genetic, şi nu după Raţiune.
Iulian a zis,
aprilie 10, 2007 la 23:33
Pentru ca asa sunteti voi, plangacioase de kkt.
razvan a zis,
aprilie 10, 2007 la 23:46
“De ce ajungem să-i urâm la sfârşit pe cei pe care pretindem că-i iubim?” te-ai gandit mult la concluzia asta ? Eu n-am reusit inca sa urasc pe nimeni pe care am iubit sau n-am iubit destul incat sa imi permit sa urasc.
Oi fi tu mai speciala… sau folosesti prea usor “a iubi” si “a uri”. Iubirea nu se naste intr-o saptamana sau o luna… aia e pasiune.
Sa spui ca iubesti pe cineva dupa ce stai 3-4 ani (cel putin) si ii vezi si bune si rele, dupa ce te-a dezamagit de zeci de ori si te-a entuziasmat de sute de ori… atunci sa spui ca iubesti un barbat, nu dupa o noapte in care ai avut 5 orgasme.
Noapte buna.
io a zis,
aprilie 11, 2007 la 1:16
@Iulian: mars!
@razvan: Eliade ai citit?
gandaculdebucatarie a zis,
aprilie 11, 2007 la 3:21
zise bine razvan. adica nu-l pot contrazice. gandacul crede ca dragostea e dureroasa. as inversa postul si as zice asha : bre, uneori chiar il urasti si te autosugestionezi ca-l iubesti. e mai bine gandac.
gandaculdebucatarie a zis,
aprilie 11, 2007 la 3:24
buna, eu sunt gandacul. will you marry me?
Alex a zis,
aprilie 11, 2007 la 6:49
Nu. Nu ajungi să-i urăşti după ce pretinzi că-i iubeşti. Chiar îi iubeşti. De ce? Pentru că-şi bat joc de tine, pentru că nu însemni aşa de mult. La fel cum unii bărbaţi nu înseamnă aşa de mult pentru anumite femei.
What’s the big deal? Get over it!
crash a zis,
aprilie 11, 2007 la 6:59
Din intrebarea ta inteleg doua lucruri:
1. Ai pretins ca-l iubesti (nu l-ai iubit?) si acum ai ajuns sa-l urasti pt ca te-a ranit. De ce? E in firea omului sa faca asta. Oamenii puternici nu fac asa!
2. N-ai negat afirmatia mea ceea ce ma face sa cred ca e totusi adevarata. Asta evident stii doar tu.
Dorin a zis,
aprilie 11, 2007 la 8:21
pentru ca iubirea nu e facuta pt long run, pt ca aura de mister care exista la inceput dispare si ajungi sa ii cunosti fiecare gest si fiecare gand.
Fiecare nimic care inainte iti placea ajunge sa te zgarie pe creier, si parca notiunea de a petrece mai mult de 10 ore pe zi cu persoana respectiva ti se pare un vis urat
iubirea dispare in timp, sau cel putin pierde serios din intensitate. In asemenea momente e nevoie de un soc care sa readuca aura de mister.
Un copil schimba foarte mult relatia si o readuce la viata.
Psssst!! Nu intra pe link, sunt undercover... a zis,
aprilie 11, 2007 la 9:53
Why do we hurt the ones that we love?!?!
(
altul vreau tot bancul…
Funny Bunny a zis,
aprilie 11, 2007 la 11:19
I-mi pare rau pentru tine esti la fel ca foarte multe femei, nu ai nimic diferit si vei fi in mare parte din timpul vietii tale nefericita.Si i-ti dau un singur motiv dintre cele 1001de ce sunteti asa: pentru ca ziceti “nu mai esti barbatul de care mam indragostit”. Daca vrei sa iti spun si alte motive sau sa i-ti explic mai multe despre acesta spune-mi.
PS Ma bucur ca m-am nascut barbat si noi putem gasii fericirea mai usor cea ce pe voi va enerveaza asta si va face sa “ne urati”
GG a zis,
aprilie 11, 2007 la 11:28
Pt ca dragostea nu exista si relatiile sunt un mare bull shit. Si pt ca viata e doar o problema de timp.
spulberica a zis,
aprilie 11, 2007 la 12:36
pentru ca nu esti in stare sa-i dai drumu’.
Ovidiu a zis,
aprilie 11, 2007 la 13:17
This is a war man and woman!!!
Azi am aflat despre acest Blog. E adevarat sunt barbat si a fost si in viata mea o Ana – tu esti ANA? Sper ca nu. Atata ura! E de inteles totusi.
Filosofia despre dragoste sau ura nu valoreaza 2 Ron in fata suferintei, cade ca un bolovan sau o carmaida in capul filosofului.
Sunt trist ca nu ne intelegem unul pe altul, ca mintim – pe noi insine si pe alti, ca am fost frumosi si acum doar monstri. recomad ca lectie de distrugere Luni de fiere de Bruckner.
Sunt trist ca ai facut blogul asta.
Sunt trist ca nu mai iubim simplu femeile, oamenii, copaci si cerul.
Unde mergem asa?
Nicaieri.
Illy a zis,
aprilie 11, 2007 la 14:47
Why do we look for answers in the wrong places ?
S a zis,
aprilie 11, 2007 la 18:41
I-mi pare rau pentru tine esti la fel ca foarte multe femei
shi mie imi pare rau pentru tine, eshti la fel ca foooooarte multzi barbatzi, adica agramat =))))
in alta ordine de idei, eloa, daca te deranjeaza hoarda asta de barbari presupun ca exista optziunea de a-tzi parola blogul. deshi s-ar putea sa-mi para rau ca tzi-am sugerat asta, te citesc de cateva vreme shi in linii mari imi place, cu exceptzia unor posturi de-acum, din ultima vreme. permite-mi insa sa-tzi spun ca mi se pare ca gresheshti rezolvandu-tzi problemele personale cu domnul in cauza aici, in vazul – mai mult sau mai putzin – al tuturor
magdici a zis,
aprilie 11, 2007 la 19:41
Nu cred ca dragostea adevarata poate sa genereze ura. Poate alt sentiment, obsesie, sau orgoliu, sau orice tine de patologic, dar nu dragostea. De fapt cu acel “pretindem” ai spus si tu acelasi lucru.
Poate sa te doara infinit de tare, poti sa plangi zile in sir, dar nu poti sa urasti. Durerea si furia de a fi fost inselata nu sunt totuna cu ura. Cel putin nu pentru mine.
blackmetal a zis,
aprilie 11, 2007 la 20:20
răzvan, tot respectul pentru opinia expusă. îmi pare doar rău că nu am apucat s-o zic eu primul.
femeile nu iubesc. ele caută, doar, să proiecteze o imagine, pe care şi-au creat-o, despre cum trebuie să fie bărbatul, pe un suport cât de cât atrăgător. dar, când suportul respinge grefa de personalitate ce i-a fost impusă, totul se transformă în frustrare, apar întrebări şi, de obicei destul de repede, se pronunţă un verdict negativ, la adresa nefericitului. şi colecţia de “suferinţe” de pe urma bărbaţilor se lărgeşte.
” – nu mai eşti bărbatul de care m-am îndrăgostit!
” – nici n-am fost vreodată!”
incă ceva ce m-a amuzat e reacţia fostului. nu cumva o iubeşti, încă? sau vrei doar să impresionezi, lătrând la cei ce se iau de ea, în speranţa că te va băga, din nou, în seamă? oricare ar fi motivul, a insulta autorul unui comentariu, oricât de neadecvat ar fi, denotă carenţe de educaţie. shame on you! şi, poate mai rău de atât, e faptul că o tratezi pe autoare ca pe o neajutorată, incapabilă să facă faţă unor astfel de manifestări, reducând-o la condiţia de neputinţă, cu care, majoritatea bărbaţilor, îşi îmbracă imaginea despre femei. dacă o să-ţi zică vreo două (i know i would) să nu te miri.
Deaia ma inspira. « Urban Reality a zis,
aprilie 11, 2007 la 21:55
[...] ma inspira. Aici am gasit acest text, si e adevarat 100% : @eloa: Problema ar fi ca inca il mai iubesti si incerci [...]
opiario a zis,
aprilie 11, 2007 la 23:06
valeu, valeeoooo, deci mare cimilitura eobirea asta. o mare…dar ce zic…un ocean de nentzeles, sannebunesc de viu. vorpa aea.
)
deci, ce replice’am cetit pe pagina asta mam lamurit ca romanu nue numa antrenuor sh patruon dara shun filosof nnascut si cheara psicolog de buduoar, santzepeneshte Froid n mormant.
mae copi, eobirea precun sh veatza ea e numa dac o traesht. sh nai so traesht nicedecum pan can nai sanvetz sa traesht ntai. restu, o gluma. uneori buna, alteori seaca, n cele dan urma pruoasta.
alfel, zilele treci, nuoapteai buna, amintirile ma rascuolecs, nu mae barbatu de care teai ndracostit, casai tricsta, ashternuturile reci chear sh can se svarcuoleshte supt dementza pasiunii deo nuoapte…
eloa a zis,
aprilie 11, 2007 la 23:11
blackmetal said,
Ciudat. Eu îl admir pentru caracterul lui. Dacă era un pic măgar…acum îmi doresc să fi fost…măcar aşa aveam motive reale să-l urăsc.
entity a zis,
aprilie 12, 2007 la 10:54
Inca un motiv pentru care meritam ziua barbatului…in fiecare zi!
blackmetal a zis,
aprilie 12, 2007 la 11:01
sinceritatea e bună… când e momentul. mai târziu e doar o sursă de regrete. mi s-a întâmplat şi mie să aflu după ani şi ani că, dacă aş fi fost mai insistent, aş fi câştigat unele bătălii, pe care le declarasem pierdute din diverse motive (teamă, timiditate, nesăbuinţă, lene). şi, crede-mă, nu mi-au picat prea bine astfel de veşti. aşa că, dacă încă mai e timp, încearcă să clarifici poziţia ta faţă de această persoană. de pierdut, nu cred să fie mai multe decât dacă te abţii.
razvan a zis,
aprilie 12, 2007 la 12:58
@io: da, am citit Eliade. da ce anume, ca nu a scris 2 carti ? si care e logica intrebarii ?
io a zis,
aprilie 12, 2007 la 13:14
Sper sa nu ma insel, dar nu el a scris ca poate sa se indragosteasca si sa ajunga sa urasca o femeie in intval de 5 minute?
Esti Melc? a zis,
aprilie 13, 2007 la 18:02
pentru ca singura spui ca urasti babrbatii. pornesti la drum cu o idee preconceputa. de fapt nu-i iubesti nici la inceput. doar te prefaci.
Esti Melc? a zis,
aprilie 13, 2007 la 18:08
+ ca esti emo… iar viata pt tine e o suferinta
Pirahna a zis,
aprilie 14, 2007 la 0:13
ca nu l-ati iubit cu adevarat vreodata si ca habar nu aveti ce e iubirea si ca ati vazut prea multe firme siropoase si ca sunteti femei deci prin definitie proaste si nu faceti diferenta intre atractie fizica si un sentiment mai profund.
de aia il urati.
eloa a zis,
aprilie 14, 2007 la 0:21
@Pirahna: când o să treci la grupa mare, o să înţelegi că fetiţele devin eventual femei
cutish a zis,
aprilie 14, 2007 la 14:42
interesanta explicatia cu cercu….nu,nu ii uram fiindca vrem barbati cu suflet de femeie(dc am vrea suflet de femeie,am trece on the other side,if you know what I mean),ci pentru ca totdeauna gradu de implicare e diferit si ca durata de timp si ca intensitate intre cele doua sexe.Si atunci cand tie ti’a picat cu tronc mai rau decat ai fi crezut,lui abia ii placi….
Fata din pom a zis,
aprilie 14, 2007 la 15:40
Ajungem să-i urâm pentru că într-un final ne dăm seama că defapt nu merită dragostea noastră (sunt idioţi, imbecili, etc. ).
razvan a zis,
aprilie 16, 2007 la 22:23
@io: o fi fost o metafora.